Germania caută stimulente pentru a prelungi programul de lucru, cu scopul de a repune pe picioare economia. După o reducere drastică a timpului de lucru în timpul pandemiei, guvernul german este de așteptat să anunțe în săptămânile următoare măsuri de recompensare a muncii suplimentare, inclusiv scutiri de taxe, scrie moneyreview.gr.
Teoriile potrivit cărora munca suplimentară duce la îndeplinirea sarcinilor sunt demontate de unii specialiști care spun că munca eficientă într-un timp mai scurt este mai productivă.
Angajatul nu va fi obligat să stea în concediu 10 zile lucrătoare neîntrerupte pe an, repausul săptămânal va putea fi redus la 42 de ore, față de 48 în prezent, dar cu un spor de salariu de de 75%, iar compensarea muncii suplimentare cu ore libere va putea fi realizată în 180 de zile, față de 90 zile, conform unui proiect legislativ de modificare a Codului Muncii, care urmărește conformarea acestuia la directivele europene în domeniu.
După doi ani și jumătate de la declanșarea pandemiei, 66% dintre angajați vor mai multă flexibilitate în programul de muncă, prin adoptarea permanentă a modului de lucru hibrid. Angajatorii sunt încă reticenți, deoarece schimbarea generează multiple provocări, între care se află și cele de securitate informatică, iar companiile nu au toate competențele și soluțiile necesare.
Mai mulți angajați din Japonia au decis să plece de la slujbă cu două minute mai devreme pentru a nu rata autobuzul care îi ducea acasă. Astfel, ei au plecat cu două minute mai devreme față de ora 17:15, când li se termina programul, pentru a putea fi în stație la 17:17, ora la care sosea autobuzul ce îi ducea spre casă. Dacă îl ratau, aveau de așteptat încă jumătate de oră până să vină următorul.
Programul de muncă flexibilă (Kurzarbeit) va putea fi aplicat de angajatori și după încetarea stării de alertă, pe o perioadă de până la 3 luni după încetarea acesteia, cu primirea subvenției aferente de la Guvern, conform unui proiect de lege promulgat marți de șeful statului. Totodată, autoritățile vor trebuie să deconteze angajatorilor sumele de la buget în cel mult 5 zile de la efecturea demersurilor în acest sens.
Programul de muncă flexibilă (Kurzarbeit) va putea fi aplicat de angajatori și după încetarea stării de alertă, pe o perioadă de până la 3 luni după încetarea acesteia, cu primirea subvenției aferente de la Guvern, conform unui proiect de lege adoptat de Parlament, prin votul final al Camerei Deputaților. Totodată, autoritățile vor trebuie să deconteze angajatorilor sumele de la buget în cel mult 5 zile de la efecturea demersurilor în acest sens.
Angajatorii aflați în situații excepționale vor putea reduce cu cel mult 50% durata de muncă prevăzută în contractul individual cu normă întreagă al angajaților, pe o perioadă de cel puțin 5 zile, iar Guvernul va subvenționa 75% din diferența dintre salariul normal și cel pentru program de muncă redus. Măsura va putea fi aplicată la nivel național sau sectorial, în domenii în care se înregistrează scăderea cifrei de afaceri, din luna anterioară aplicării măsurii, cu cel puțin 25% față de media anului anterior pentru cel puțin 10% din contribuabili marii și mijlocii.
Programul de muncă redusă ”Kurzarbeit”, aplicat în Germania, va fi introdus și în România, după cum a anunțat anterior Profit.ro, sub titlul Program flexibil de muncă. Executivul a stabilit că va subvenționa 75% din diferența dintre salariul normal și cel pentru program de muncă redus în cazul angajaților, iar companiile care pot beneficia de schemă sunt cele cu o scădere a cifrei de afaceri cu 10% față de luna similară a anului trecut.
Programul de muncă redusă ”Kurzarbeit”, aplicat în Germania, va fi introdus și în România, după cum a anunțat anterior Profit.ro, sub titlul Program flexibil de muncă. Executivul a stabilit că va subvenționa 75% din diferența dintre salariul normal și cel pentru program de muncă redus în cazul angajaților, iar companiile care pot beneficia de schemă sunt cele cu o scădere a cifrei de afaceri cu 10% față de luna similară a anului trecut.
Programul de muncă redusă ”Kurzarbeit”, aplicat în Germania, va fi aplicat și în România, după cum a anunțat anterior Profit.ro, dar pe o perioadă limitată și cu proceduri care să evite utilizarea de către firme a schemei de ajutor pentru venituri suplimentare, a precizat premierul Orban, la o întâlnire cu mediul de afaceri pe tema introducerii noul program.
Printre programele de sprijinire a economiei pe care Guvernul le ia în calcul pentru perioada următoare, după cum a relatat Profit.ro, se numără și programul flexibil de muncă. Este vorba de un model aplicat în economia Germaniei și denumit ”Kurzarbeit”, adică ”muncă redusă”, pentru a evita concedierile și prin care statul preia o parte din salarizare. În aceeași zi în care Executivul și-a anunțat intenția, PSD, care deține majoritatea în Parlament, a inițiat un proiect de lege pentru acordarea unei indemnizații de scurtă durată, pe o perioadă de 12 luni de la ridicarea stării de urgență, salariaților cărora Ii se reduce programul normal de lucru.
Printre programele de sprijinire a economiei pe care Guvernul le ia în calcul pentru a le introduce în perioada următoare, se numără și programul flexibil de muncă, a anunțat șeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă. Este vorba de un model aplicat în economia Germaniei și denumit ”Kurzarbeit”, adică ”muncă redusă”, pentru a evita concedierile și prin care statul preia o parte din salarizare.
Plenul Camerei Deputaților, cameră decizională, a adoptat prin vot eliminarea din Codul Fiscal a supraimpozitării contractelor de muncă part-time, parte a aceluiași proiect de lege inițiat în vară de peste 50 de parlamentari PNL, printre care actualul ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, care prevede și eliminarea supraaccizei la carburanți.
Comisia de Buget-Finanțe a Camerei Deputaților a dat practic undă verde formei proiectului adoptate tacit de Senat în octombrie. Ceea ce, după cum a atras atenția Profit.ro, pune o mare problemă din perspectiva legislației europene: nivelul accizelor la benzină și motorină din proiectul de lege este inferior accizelor minime impuse statelor membre de Uniunea Europeană.
Guvernul va iniția consultări cu instituțiile publice și private, cele de învățământ și ONG-uri, pentru elaborarea unui proiect de lege care să reglementeze programele de tip internship și relația dintre interni și organizația-gazdă, printr-un nou tip de contract, cel de internship.
Statul japonez plănuiește pentru prima dată în istoria lui să limiteze numărul de ore suplimentare efectuate de angajați. Acel plafon, fixat la 100 de ore pe lună, nu va rezolva cu nimic problema cu care se confruntă forța de muncă niponă, afirmă criticii acestui proiect legislativ, informează AFP.com.